Ce intră în SEO on-page și ce nu
Se confundă des trei lucruri. SEO on-page se ocupă de conținutul și structura paginii. SEO tehnic se ocupă de felul în care Google poate accesa și înțelege site-ul: viteză, indexare, cod. SEO off-page se ocupă de ce spun alte site-uri despre tine, adică linkuri și mențiuni.
Un site poate fi perfect din punct de vedere tehnic și să nu aducă niciun client, pentru că paginile nu răspund la nicio întrebare pe care o pune cineva în Google. Invers, un conținut excelent pe un site care se încarcă în opt secunde pierde jumătate din vizitatori înainte să citească primul rând.
Le tratăm separat pentru că se plătesc separat și pentru că ordinea contează: întâi faci paginile să merite poziția, apoi te lupți pentru ea.
Semnalele on-page pe care le atingem
- Eticheta de titlu, elementul title din cod, cel care apare ca link albastru în rezultate
- Meta descrierea, textul de sub link, care nu influențează direct poziția dar influențează rata de clic
- H1 unic pe pagină și o ierarhie curată de H2 și H3
- Adresa paginii, slug-ul, scurtă și lizibilă, fără numere și parametri inutili
- Textul propriu-zis: acoperire completă a subiectului, nu densitate de cuvinte cheie
- Linkurile interne și textul lor de ancoră
- Textul alternativ al imaginilor și numele fișierelor
- Date structurate, acolo unde tipul de pagină le permite
- Canonicalizarea, când același conținut e accesibil pe mai multe adrese
Intenția de căutare, pasul pe care îl sare toată lumea
Înainte să scrie cineva un cuvânt în titlu, trebuie răspuns la o întrebare: ce vrea, de fapt, omul care caută asta? Google a devenit foarte bun la a livra tipul de pagină potrivit intenției, iar dacă tu livrezi alt tip, nu contează cât de bine e optimizată pagina.
Exemplu concret din piața românească. Cine caută „ce este SEO” vrea o explicație și primește articole. Cine caută „agenție SEO București” vrea o firmă și primește pagini de servicii și un pachet local. Dacă scrii un articol explicativ și speri să ranchezi pe al doilea, nu se întâmplă, indiferent câte linkuri cumperi.
Cele patru tipuri de intenție
| INTENȚIE | CE VREA OMUL | CE PAGINĂ CÂȘTIGĂ |
|---|---|---|
| Informațională | Să înțeleagă ceva | Ghid, articol, pagină de întrebări |
| Comercială | Să compare înainte să cumpere | Comparație, listă, recenzie, pagină de prețuri |
| Tranzacțională | Să cumpere sau să ceară ofertă | Pagină de serviciu sau de produs |
| Navigațională | Să ajungă la un anumit site | Pagina de pornire a brandului căutat |
Cum verificăm, practic
Căutăm cuvântul în Google din locația țintă, cu rezultate personalizate dezactivate, și ne uităm la primele zece rezultate. Dacă opt din zece sunt articole, intenția e informațională. Dacă opt din zece sunt pagini de firmă, e comercială.
Ne uităm și la ce apare în plus: pachet local, casete cu întrebări frecvente, rezultate video, panou de cunoștințe. Fiecare element dintre acestea e o instrucțiune despre ce format așteaptă Google, și fiecare împinge rezultatele obișnuite mai jos în pagină.
Cercetarea de cuvinte cheie, așa cum o facem noi
Nu plecăm de la o listă cumpărată și nu urmărim volumul de căutare ca pe singurul criteriu. Un cuvânt cu 2.000 de căutări pe lună pe care nu îl poți atinge în doi ani valorează mai puțin decât unul cu 40 de căutări pe care îl poți lua luna viitoare și care aduce oameni gata să plătească.
De unde pornim
- Ce servicii vinzi efectiv și cum le numesc clienții tăi, nu cum le numești tu
- Ce cuvinte aduc deja afișări în Google Search Console, dacă ai istoric
- Ce acoperă competitorii care apar constant în primele cinci poziții
- Ce întrebări apar în casetele „alte întrebări” și în sugestiile de completare automată
- Ce scrie lumea în recenzii și în emailurile pe care le primești
Cuvinte de coadă lungă și termeni semantici
Cuvintele de coadă lungă sunt căutările din patru sau mai multe cuvinte, cu volum mic dar intenție clară. „Avocat” e imposibil. „Avocat divorț cu minori Cluj” e atingibil și aduce exact clientul pe care îl vrei.
Termenii semantici, numiți uneori LSI, sunt cuvintele care apar natural lângă subiectul tău și care îi arată lui Google că acoperi tema în profunzime, nu doar că ai repetat cuvântul principal. Pentru o pagină despre divorț, aceștia sunt pensie de întreținere, custodie, partaj, notar, taxă judiciară de timbru. Nu se lipesc artificial, apar singuri dacă subiectul e tratat serios.
Dificultatea reală, nu cea din tool
Scorurile de dificultate din instrumente sunt estimări bazate în principal pe linkuri. Noi ne uităm și la altceva: cine sunt paginile din top, dacă sunt pagini de firmă sau directoare uriașe, cât de vechi sunt, cât de complet tratează subiectul.
Dacă primele cinci rezultate sunt directoare naționale și un portal de stat, spunem asta din start. Nu vindem o pagină care nu are cum să urce.
Titlul, meta descrierea și adresa paginii
Acestea trei sunt tot ce vede omul înainte să decidă dacă intră la tine sau la următorul. Titlul și descrierea pot fi și rescrise de Google, dacă îi par nepotrivite cu pagina, deci merită scrise bine din prima.
Reguli pe care le respectăm
| ELEMENT | LUNGIME UTILĂ | CE PUNEM ÎN EL |
|---|---|---|
| Titlu | 50 până la 60 de caractere | Cuvântul principal în față, apoi diferențiatorul (preț, oraș, termen) |
| Meta descriere | 140 până la 160 de caractere | Ce obține omul dacă intră, plus un motiv concret de clic |
| Adresă | Trei sau patru cuvinte | Doar cuvântul principal, cu cratime, fără diacritice |
| H1 | Sub 70 de caractere | Aceeași temă ca titlul, formulat pentru cititor, nu identic |
Ce nu facem
- Nu punem numele firmei la începutul fiecărui titlu, ocupă spațiul care vinde
- Nu înșirăm cuvinte cheie separate prin bare verticale
- Nu promitem în meta descriere ceva ce pagina nu livrează, rata de revenire în rezultate strică tot
- Nu punem diacritice în adresa paginii, se codifică urât la copiere
Structura textului și acoperirea subiectului
O pagină urcă atunci când răspunde mai complet decât cele de deasupra ei, nu când e mai lungă. Lungimea e o consecință, nu un obiectiv.
Metoda noastră e simplă: luăm primele zece rezultate, extragem toate subtemele pe care le tratează, eliminăm ce se repetă și ce e umplutură, apoi ne uităm ce lipsește din toate. Golul acela e de obicei motivul pentru care o pagină nouă poate depăși pagini vechi.
Ierarhia de subtitluri
Un singur H1 pe pagină, care anunță subiectul. H2 pentru fiecare subtemă majoră, H3 pentru detaliile din interiorul lor. Nu sărim niveluri și nu folosim subtitluri ca decor tipografic.
Ierarhia curată ajută două categorii de cititori: Google, care o folosește ca să înțeleagă despre ce e pagina și ce fragment să arate în rezultate, și omul care scanează pagina în zece secunde ca să vadă dacă merită citită.
Canibalizarea, problema invizibilă
Când două pagini de pe același site țintesc același cuvânt, Google alege una singură și de multe ori o alege pe cea greșită. Semnalele se împart, iar amândouă stau mai jos decât ar sta una singură.
La audit verificăm asta în Search Console, pagină cu pagină. Soluția e fie consolidarea celor două într-una, cu redirecționare permanentă, fie despărțirea clară a intențiilor. Este una dintre cele mai ieftine creșteri pe care le poți obține pe un site cu istoric.
Experiență, expertiză, autoritate, încredere
Google numește setul acesta E-E-A-T și îl folosește mai ales la subiectele unde un sfat prost costă bani sau sănătate. Juridic, medical și financiar intră direct în categorie.
Practic înseamnă lucruri vizibile: cine răspunde de conținut și ce experiență are, mai ales la subiectele cu miză; dovezi concrete în loc de adjective; date de contact complete; sursele citate acolo unde afirmi ceva verificabil. Le tratăm ca pe cerințe de conținut, nu ca pe un scor misterios.
Linkurile interne, pârghia cea mai ignorată
Linkurile interne fac două lucruri. Trimit autoritate de la paginile puternice către cele slabe și îi arată lui Google ce pagini consideri tu importante și cum se leagă între ele.
Pe un site de treizeci de pagini, o restructurare a linkurilor interne costă câteva ore și mișcă poziții. E cea mai bună intervenție pe care o poți face fără să scrii conținut nou și fără să atingi codul.
Cum le construim
- Fiecare pagină de serviciu primește linkuri din articolele care tratează subiectul ei
- Textul de ancoră descrie destinația, nu spune „click aici” și nu repetă identic același cuvânt de zece ori
- Paginile importante stau la maximum trei clicuri de pagina de pornire
- Paginile orfane, cele către care nu duce niciun link intern, sunt identificate și legate
- Grupurile tematice se leagă între ele, cu o pagină principală care le adună pe toate
Ce primești, pas cu pas
Prețul e de 25 de euro pe pagină, cu minimum cinci pagini pe comandă. Termenul e de trei până la cinci zile lucrătoare pentru un set obișnuit.
- O listă de cuvinte cheie cu volum, dificultate și intenție, alocate câte una pe pagină, fără suprapuneri
- Titlu, meta descriere și adresă recomandată pentru fiecare pagină, gata de copiat
- Structura de subtitluri, cu subtemele pe care trebuie să le acopere textul
- Harta linkurilor interne: din ce pagină, către ce pagină, cu ce text de ancoră
- Lista imaginilor care au nevoie de text alternativ și ce să scrie în el
- Problemele de canibalizare găsite și ce facem cu ele
Cum se măsoară rezultatul
Ne uităm la trei lucruri în Google Search Console, comparând perioada de după cu aceeași perioadă dinainte: numărul de cuvinte pentru care pagina primește afișări, poziția medie pentru cuvântul principal și rata de clic.
Rata de clic reacționează prima, de obicei în două săptămâni, pentru că depinde de titlu și de meta descriere. Poziția se mișcă în patru până la opt săptămâni. Traficul urmează.
Dacă după trei luni pagina nu are nicio mișcare în niciunul dintre cele trei, refacem analiza fără cost. S-a întâmplat, e parte din meserie.